Problema sesizată
Întotdeauna am considerat că profesorul este părintele obiectiv, de care are nevoie copilul la școală, care își pune amprenta asupra evoluției elevilor săi, în primul rând, prin cunoștințele pe care le oferă cu pasiune și adaptate la nivelul fiecărui elev și, în al doilea rând, prin omul cald, respectiv atent la nevoile micuților, la siguranța lor și la oferirea celor mai bune soluții, totul pentru sufletele pe care le îndrumă.
Pentru că tot ceea ce am menționat mai sus mă definește, consider că profesia m-a ales, iar eu doar am îmbrățișat-o cu dragoste pentru copii și pentru disciplina pe care o predau, respectiv limba și literatura română.
Sunt profesor de 19 ani, iar de 14 ani profesez doar la structura Sascut –Sat a Școlii Gimnaziale Sascut, văzând cum toate celelalte structuri înfloresc, iar școala noastră, din păcate, nu, bătând pasul pe loc la acest capitol. Vreau să îmbătrânesc aici, alături de copiii mei, de colegii, de părinții și de comunitatea pe care o respect, nedorindu-mi decât condiții normale pentru a-mi desfășura activitatea.
Nu de puține ori am fost apelată telefonic de Azia Security că a pornit alarma la școală, constatând că motivul era doar vântul care nici măcar nu era foarte puternic, dar îndeajuns încât să deschidă ferestrele vechi, de 50 de ani. De altfel, am fost nevoiți, de nenumărate ori, să deplasăm băncile mai spre interiorul claselor, pentru a nu ploua pe caiete. Mai mult decât atât, chiar a trebuit să luăm măsuri, pentru a nu aluneca și a produce accidente, încă din timpul orelor, deoarece personalul nedidactic nu făcea față, toate clasele aflându-se în aceeași situație.
Tocurile se află într-o stare fizică deteriorată, la fel și geamurile care pocnesc singure, fără a fi atinse. Nevoia de aerisire în aceste vremuri grele ne-a agravat situația, deoarece ferestrele, fiind deschise în mod repetat, așa cum prevede regulamentul, au devenit un real pericol pentru copii.
Vine iarna! Desigur, zăpada va intra în clase, iar apa ne va pricinui continuu probleme. Nu mai amintim de frigul care intră prin golurile care s-au format în tocuri și la încheieturile geamurilor.
Dacă ești singur în școală, acustica e înfiorătoare, deoarece pe la toate geamurile se aude un șuierat puternic și apoi câte o fereastră care se deschide singură, balamalele fiind, de asemenea, uzate, nemaiputându-se repara, deoarece lemnul e putred.
”Nu ne dorim decât să putem învăța în condiții normale”, au spus copiii din structura Sascut-Sat, elevi cu rezultate foarte bune la olimpiade, la concursuri școlare, care au o revistă anuală avizată de ISJ în care publică articole, creații literar- artistice și care se implică în activități de voluntariat.
Nevoia celor 56 de ferestre este stringentă, așadar! O spun copiii, o susținem și noi, cadrele didactice!
Școala Gimnazială Sascut, structură Sascut-Sat are parter și două etaje, fiecare având câte 4, respectiv 5 clase, însumând 44 de ferestre cu înălțimea de 215 cm și lățimea de 145 cm, după cum urmează:
- la parter, 4 clase și 12 ferestre;
- la etajul I, 5 clase și 16 ferestre;
- la etajul II, 5 clase și 16 ferestre.
Cele trei holuri însumează 12 ferestre.
Eu sunt doar vocea unui colectiv inimos și profesionist de la Școala Gimnazială Sascut, structură Sascut-Sat care speră să devină ecou în inimile unor oameni ce ne vor susține acest demers deosebit de necesar.
