Descrie problema pe care o are elevul/a?
„Andreea e cea mai deșteaptă din casă”, povestește cu mândrie doamna Festilă, mama ei. Nici nu ar avea cum să nu fie mândră, mai ales că de fiecare dată când se duce la școală o opresc profesorii și o felicită. „Andreea este o fetiță sensibilă, respectuoasă, activă, pasionată de fotbal (joacă fotbal cu băieții fiind apreciată de aceștia pentru îndârjirea (patosul) de care dă dovadă în timpul meciurilor aprig disputate). Când se stabillesc echipele pentru fotbal rar mi-a fost să observ că nu este aleasă prima, deseori fiind aleasă căpitan al echipei. Participă conștientă și activă la ora, cere feedback ori de câte ori are nevoie în cadrul lecției. Matură în gândire, Andreea este o elevă sociabilă, empatică manifestând spirit de fair-play ori de câte ori este nevoie în cadrul lecțiilor de educație fizică”, spune profesorul ei de sport. Iar profesorul de matematică spune despre ea că este un copil model: „Este foarte silitoare în ceea ce privește învățătura, cu o înclinație deosebită pentru viața sportivă. Este cel mai mare microbist al fotbalului pe care îl practică cot la cot cu băieții clasei sau mai bine spus picior la picior. Pe scurt nu poți pronunța cuvântul fotbal în perimetrul școlii fără să adaugi și Andreea lângă el”. Andreea vrea să devină profesoară de matematică Andreea provine dintr-o familie greu încercată. Mama este analfabetă, nu știe să scrie și să citească, iar tatăl nu mai locuiește de mult acasă. Femeia trăiește din ajutor social și se zbate cu toate forțele pentru a-și trimite copiii la școală. Are cinci fete, cea mai mică în vârstă de 12 ani și cea mai mare 22 de ani. Andreea este mijlocie și, cinic spus, norocul mamei este că cele mari sunt deja măritate, la casa lor și nu mai e nevoie să le întrețină. Însă pentru cele mici rămase acasă, face tot posibilul, se împrumută, își rupe de la gură ca să meargă la școală. „Mă împrumut pentru rechizite, ghiozdane, numai să meargă ele la școală. Fără școală nu faci nimic în viață. Nu vreau să rămână ca mine”, mărturisește mama. Iar Andreea îi răsplătește toate eforturile. Este cea mai bună din clasa ei, învață foarte bine și are rezultate excelente. Și face asta împărțindu-și timpul între îndatoririle din casă și pasiunea pentru fotbal. „De mică a fost pasionată de fotbal, se uita la meciuri și juca pe teren cu băieții. Anul trecut a avut mâna ruptă și tot s-a dus la fotbal”, mai povestește mama. Am întrebat-o pe Andreea dacă are echipament și mi-a răspuns că are doar „tricoul echipei și papuci” (adică pantofi sport). Ar avea nevoie de un echipament nou, dar costă, iar banii nu ajung nici pentru caiete și creioane, strictul necesar pentru școală. Nu cere și nici nu se supără că nu are. Învață pentru că știe că aceasta e datoria ei și doar așa va putea să-și croiască un viitor.
